Toate articolele de George

Borș Moldovenesc de Gaină

Ingrediente:

6 pulpe de gaina de țară

  • 5 morcovi
  • 2 radacini de patrunjel
  • 1 radacina de telina
  • 2 ardei kapia rosii
  • 3 linguri de zarzavat la borcan (de la soacra mea)
  • taitei de casă
  • bulion de casa 200 ml
  • 2 cepe albe sau rosii
  • frunze de patrunjel
  • sare, piper
  • borș Dănilă 500 ml

Preparare:

Pulpele de gaina se spala si se pun la fiert intr-o oala cu apa rece. Se ia spuma ce se formeaza. Ceapa, morcovii, radacina de patrunjel, telina se curata si se taie cubulțe. Ardeiul se curața de cotor si se taie cubulețe.

Cand carnea e fiarta pe jumatate se adaugă ceapa, apoi morcovii, patrunjelul si telina, apoi ardeiul kapia. Se lasa sa fiarba. Cand s-au fiert se adaugă taiteii si se lasă să fiarba incă vreo 10 minute apoi se adauga zarzavatul din borcan.

Se lasa să mai fiarba 5 min apoi se adauga sare si piper dupa gust, bulionul si frunzele de patrunjel. Se adauga si borșul Dănilă si se mai lasa inca 5 minute sa fiarba. Se servește fierbinte cu ardei iute.Pofta buna va dorim!

Bors Danila

S-a nascut in 2001 ca o continuare fireasca a experientei si succesului profesional dobandit in firme de prestigiu (McDonlads – 1995 Store Manager la deschiderea din Unirea, Pepsi Cola International 2 ani in Rusia) sau pe cont propriu ( deschiderea primei firme cu water cooler, actualmente La Fantana). In acelasi an cu nasterea primului baiat, Tudor.
De ce Danila?
Pentru ca aveam foarte mare incredere in mine si in potentialul produsului, pentru ca voiam de aceasta data sa- mi dau cuvantul/dedic numele unui lucru bine facut. Sa ma responsabilizez personal si total pentru calitatea si succesul lui.
De aceea venim astazi dupa circa 15 ani din nou in fata Dumneavostra pentru a confirma devotamentul si increderea in ceea ce facem si in valoarea borsului Danila.
Atat de mult iubim si credem in ceea ce facem, cu o echipa extraordinara care a dus cu responsabilitate zi de zi, an de an, greul luptei, si care merita tot respectul, am decis anul in 2014, in ciuda scaderii cifrei de afaceri prin aparitia de noi competitori, a cresterii descurajante a costurilor pe retelele mari, descurajarii si depresiei generale instalate dupa ani de recesiune sau ani de lupta inegala cu alti producatori care ne sufocau cresterea prin etichete mincinoase sau preturi de dumping si in ciuda crizei din care se parea ca nu vom mai iesi niciodata, sa reinvestim masiv in relansarea produsului si modernizarea imaginii lui. Reteta, in schimb, ramane 100 % aceeasi, fermentatie naturala.
Am regasit forta interioara, entuziasmul si ambitia anilor de inceput si am pus resurse masive in joc pentru a reveni in forta acolo unde ne este locul, si chiar mai sus.
Situatia pietei a evoluat mult, informarea, libera circulatie, europenizarea, globalizarea joaca un loc indiscutabil si marcheaza comportamentul nostru al tuturor.
Descoperim noi gusturi si arome, (de exemplu mie imi place la nebunie bucataria indiana), astfel ca diversitatea trebuie s-o folosim in avantajul nostru pentru a sublinia valoare deosebita a borsului in aceasta diversitate. Si al pozitiona corect unde merita, in topul produselor cu valoare adaugata mare, cu un continut de o valoare impresionanta.
Factori care trebuiesc imbunatatiti:
Rafinamentul si cultura gastronomica sufera, calitatea ingredientelor uneori este discutabila (ma refer aici direct la prafurile din plicurile folosite prea des in bucatarie pentru a condimenta o mancare in detrimentul ingredientelor prospete), arta culinara din pacate a fost nepermis neglijata in educatia noastra, prea putine restaurante de calitate, emisiuni sau cursuri de gastronomie au aparut, si combinat cu puterea scazuta de cumparare si a lipsei timpului pe care o persoana il are la dispozitie pentru a se bucura si respecta arta culinara ca pe un hobby.
Cu asta trebuie sa ne luptam noi, sa informam si sa educam consumatorul asupra valorilor reale din viata nostra. Baza exista: noroc cu mamele, bunicile sau soacrele care au tinut steagul sus in bucatarie. Un pilon foarte valoros in bucataria romaneasca sunt ciorbele, dar ele trebuie facute cu respectul pentru sanatate, cu produse proaspete.
In final borsul Danila este un produs cu o valoare deosebita, fiind un produs 100% natural, nepasteurizat, plin de vitamine (vezi pagina vitamine), dietetic, care intra in clasa de produse de elita sanatoase, precum iarturile sau sucurile proaspete de fructe, as zice obligatoriu in dieta oricarei persoane constienta de o alimentatie sanatoasa.
Inca ceva: eu, de exemplu la la 48 ani am 107 kg, cu vreo 15 mai mult decat mi-as dori, imi propun sa beau seara macar un pahar cu bors in locul bauturilor pline de calorii care m-au adus in acesta situatie. Voi reveni cu nouatati pe pagina de comentarii, despre cum merge treaba.
Vreau sa va multumesc Dumneavostra, celor care ati avut incredere si devotament fata de noi, si ne consideram datori si obligati sa va oferim in continuare cel mai bun bors de piata. Respect!
Cu dragoste,
Danila Sorin

 

Bors Danila 1.25l

_MG_2331Borșul Dănilă este un produs proaspăt, obținut prin fermentație naturală, nepasteurizat, fără adaosuri de conservanți, acidifianți sau coloranți alimentari.
În procesul de producție folosim numai tărâță alimentară, maia(huște) și apă de foraj filtrată, iar pentru produsele de băut cu arome, adăugăm ingrediente proaspete, roșii, țelină, leuștean, scorțișoară, cumpărate de la producători și furnizori locali, pe cât posibil.
Fiind un produs natural, borsul este foarte bogat in enzime și fermenți. Poate fi considerat un tonic natural datorită vitaminelor și mineralelor conținute. Borșul, prin calitățile sale, este o soluție potrivită pentru detoxifiere, slăbire, revitalizare și, deși neexplicat incă științific, un remediu impotriva mahmurelii. Cura cu borș poate ajuta la ameliorarea multor afecțiuni, el fiind folosit și în terapiile naturiste împotriva bronșitei, astmului, sinuzitei, indigestiei, oboselii cronice, scade tensiunea, glicemia și nivelul colesterolului.
Mai mult decât atât, este ingredientul ”secret” care aduce unicitate ciorbelor românești.

Cocktail borș Dănilă cu mere

Ingrediente:

100ml apă
100ml borș Dănilă
100ml suc natural de mere
Miere naturală de albine / scorțișoară
Se amestecă apa cu borșul Dănilă și cu sucul de mere apoi se adaugă după gust miere de albine
sau scorțișoară
Borșul Dănilă conținând complexul de B-uri,vitamină D,acid folic,calciu,zinc stimulează
digestia și arderea grăsimilor.
Merele conțin vitamină A,C,B1,B2,fosfor,fier și potasiu ,fiind o sursă importantă în alimentație
Mierea naturală de albine este deasemenea un cocktail întreg de vitamine ce îți întărește întreg
sistemul imunitar iar scorțișoară distruge microbii,stimulează memoria și ajută deasemenea la
slăbit ca și borșul.

RETETA DE POST/VEGANA – Bors de fasole

Ingrediente:
½ kg fasole uscata
2 ceape
2 morcovi
1 radacina patrunjel
1 pastranac
1-2rosii sau 1 lingura bullion
1l bors Danila
leustean verde
sare

Mod de preparare:
Alege fasolea bob cu bob,spal-o in 2,3 ape si
las-o la inmuiat in apa rece5-6 ore.Schimba
apa si pune din nou fasolea la fiert cu apa rece
cat sa o acopere.Dupa ce clocoteste 5 minute
arunca apa si procedeaza la fel inca de 2 ori
Umple vasul cu 2-3l de apa si pune la fiert
inca de la inceput pastarnacul netaiat
Cand bobul de fasole se desface putin,adauga
radacina de patrunjel,ceapa si morcovii taiati
Sareaza dupa gust si lasa sa fiarba o jumatate
de ora,dupa care adauga rosiile tocate marunt
sau bulionul.
Fierbe borsul Danila si toarna-l peste legume si presara
leusteanul verde taiat.
Serveste borsul cu paine de casa mai veche sau
cu mamaliga rece si ceapa verde sau de apa.

„Istoria” ciorbei

reteta 1Ciorba a fost, aproape intotdeauna, un aliment pe care oamenii l-au consumat încă din vechi timpuri. Se pare ca acest fel de mâncare își are originea în trecutul îndepărtat, arheologii descoperind vase ceramice de acum 5000 de ani care, se pare, erau folosite la depozitarea ciorbelor și supelor.

În acele timpuri, oamenii foloseau vase mari și rezistente, în care fierbeau laolaltă grâne, rădăcini tari de legume, boabe de fasole și carne, iar zeama rezultată era luată și utilizată în diverse scopuri. Astfel, s-au creat noi combinații de gusturi și arome, prin adăugarea unei varietăți de ingrediente. Supa sau ciorba preparată după aceste rețete era servită cu pâine prăjită, care se poate spune că a fost precursoarea crutoanelor.

Pâinea consumată alături de ciorbă era folosită, de multe ori, și pe post de lingură, ea fiind introdusă în ciorbă pentru a o absorbi și apoi consuma într-un mod mai eficient. Se proceda astfel, deoarece, la acea vreme, încă nu se inventaseră tacâmurile de care noi ne folosim în prezent.inDenumirea de supă (sau ciorbă) provine din cuvântul „suppa”. Originea acestui cuvânt nu se cunoaște cu exactitate. Unele izvoare istorice susțin că acesta este un termen de proveniență francă. Francii erau unul dintre cele mai puternice triburi germanice, care au ajuns să locuiască în fosta provincie romană Galia, devenind, ulterior, poporul francez.ventaseră tacâmurile de care noi ne folosim în prezent.Pentru bunica mea, esenţa sănătăţii era supa. Ea te scăpa de gripă, reumatism, toxiinfecţii alimentare. O ciorba de legume sau de pui era o injecţie cu anticorpi şi vitamine. Ceva-ceva e adevărat, ne-o spun şi medicii, şi nutriţioniştii. Astfel se explică faptul că supa şi  ciorba sunt, alături de alte feluri de mâncare, nelipsite din meniul românilor. De fapt, după cum o spun istoricii, istoria ciorbei si a supei este, probabil, la fel de veche ca şi cea a gătitului. Ciorba a ajuns pe masa românilor dintr-un capriciu istoric, fiind fiartă, mai întâi, în ceaunele şi cazanele trupelor de spahii ale Imperiului Otoman. Era atât de strâns legată de imaginea trupelor de militari otomani, că şefii regimentelor de spahii erau cunoscuţi sub titulatura deciorbagii; poate şi pentru că lângă cortul lor se afla dintotdeauna cel al popotei, unde se făceau cele mai bune ciorbe de burtă sau de berbecuţi, aromate cu câteva fire de mentă, legume, piper şi, pentru ornament, pătrunjel proaspăt. În turceşte bine-cunoscuta fiertură poartă numele de çorba, cuvânt provenit din arabul šorba (šarâb).

Ciorba reprezinta in bucataria traditionala romaneasca unul dintre felurile principale de mancare. Indiferent ca este cu carne, peste sau cu legume acest preparat se regaseste in orice bucatarie din oricare colt al tarii. Oriunde te-ai duce in Romania, in orice restaurant ai intra, orice meniu ai cere, vei gasi cu siguranta cateva feluri de ciorba care sa-ti incante poftele culinare. De multe ori incercam sa retraim gusturile propriei bucatarii sau ale mamei sau ale bunicii. Fiecare dintre noi are un fel de mancare preferat si tind sa cred ca pe noi, romanii, ne unge la suflet o ciorba. Borsurile romanesti, zeama, supa, asa cum mai sunt denumite ciorbele, sunt renumite pentru ingredientele pe care le contin, acestea putand fi de multe feluri: cu carne, de legume, cu peste sau in amestec.
Bucataria romaneasca, a reusit de-a lungul vremii, sa-si pastreze traditia, chiar daca unele preparate au fost reinventate sau regandite. Bucatarii au stiut sa transmita urmasilor gustul mancarurilor noastre traditionale, acestia au imbunatatit si rafinat mancarurile dar au pastrat nealterata arta culinara romaneasca.
Indiferent ca esti din Muntenia, Moldova, Banat, Dobrogea sau Transilvania, ciorba iti este cunoscuta. Fiecare provincie istorica are un specific aparte care s-a mentinut, s-a completat si s-a imbogatit din punct de vedere sortimental si calitativ.
In Muntenia se regasesc ciorbele taranesti de vaca si porc si ciorba de burta. In aceasta zona ciorbele se fac din carne de pasare si vaca dar si din legume. Acrirea se face cu bors si se foloseste mult leusteanul, care le da un gust aparte.
In Moldova, ciorba se prepara din carne de oaie, curcan, gasca, gaina, fasole, cartofi, morcov, ceapa, rosii, ardei grasi etc. Se acreste cu bors . Ciorba de peste se regaseste si aici dar are multe verdeturi, este acrita cu bors de casa si se mananca cu mamaliga. Cele mai renumite sunt ciorba de potroace si borsul moldovenesc.
Ciorbele din Banat  se dreg cu smantana sau iaurt si se condimenteaza cu tarhon sau marar. Supele se imbogatesc cu taitei de casa sau cu rantas. In aceasta zona la prepararea mancarurilor se foloseste mult carnea de porc, vaca, pasare si mai putin pestele. Cea mai cunoscuta este ciorba de perisoare.
Bucataria din Dobrogea este influentata in primul rand de fauna, de clima, dar si de bucataria orientala. La prepararea mancarurilor se foloseste mult pestele, vanatul si carnea de oaie dar si carnea de pasare, vaca si porc. Ciorbele se acresc cu bors, zeama de varza dar si otet, sunt realizate din legume si mai ales peste. Renumite sunt ciorbele pescaresti si ciorba de burta.
Ciorbele obtinute in bucataria din Transilvania, sunt grase, gustoase si bine condimentate. Ciorbele”se dreg” cu galbenusuri de oua, smantana si faina. Specific acestor ciorbe este tarhonul si foarte multe zarzavaturi. Transilvania este renumita pentru supa de varza cu smantana, ciorba ardeleneasca de porc sau vaca, ciorba de carne cu tarhon sau ciorba de fasole verde.

 

 

100% natural!